În calendarul creștin ortodox, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul este sărbătorit în fiecare an pe 7 ianuarie, a doua zi după Bobotează. 

Aceasta este ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Din acel moment, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor la vârsta maturității, la 30 de ani.

Nume sărbătorite de Sfântul Ion 

Peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ion.

Bărbaţii ce poartă numele acestuia au fost botezați Ion, Ioan, Ionel, Ionică, Ioniţă, Ionuţ, Ivan, Jan, Jean sau Nelu. Femeile sărbătorite se numesc Ioana, Ionela, Ionelia, Ionica, Ionuţa, Jana, Nela, Oana sau Onuţa.

Semnificația numelui

Numele Ion este poate cel mai comun nume, folosit în diferite forme, în cele mai multe limbi. Originea numelui este ebraică și s-a format prin compunerea termenilor „Jo” şi „hanan”, traduse „Dumnezeu este milos”. De aici semnificaţia „dar de la Dumnezeu”.

O altă versiune a semnificației numelui Ion are origine slavonă și înseamnă „Dumnezeu este bun”.

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era rudă cu mama lui Iisus, Fecioara Maria. 

Sfânta Scriptură îl numește pe Ioan Botezătorul Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. El este cel care a vestit poporului venirea Acestuia. Iudeii îl considerau prooroc. Ioan le cerea locuitorilor din Ierusalim să-şi mărturisească păcatele şi să se pocăiască, apoi îi boteza în apa Iordanului. 

El a trăit într-o peşteră până a fost prins de Irod, întemniţat şi în cele din urmă ucis prin tăierea capului.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ion 

Ziua de “Sânt Ion”, cum era numită de bunicii noștri, reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae. 

Pe 7 ianuarie, românii strâng pomul împodobit de Crăciun și împart dulciuri pentru copiii sărmani. 

La sate, în această zi de sărbătoare, oamenii nu muncesc pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și de animalele sălbatice.

Bătrânii spun că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, ar trebui să vă stropiți cu agheasmă nouă sau mare, pentru a fi feriți de boli în timpul anului.

Din străbuni, Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor. Cei ce-l cinstesc pe acest sfânt, speră să aibă copii sănătoşi, fără malformaţii.

Cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul, pentru că ar trebui să fie o zi a bucuriei. 

Iordănitul şi Iordăneala 

În unele zone, există obiceiul numit “Iordănitul femeilor”. Acesta constă într-o petrecere a nevestelor, care se adună într-o casă și petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”. 

“Iordăneala” este un fel de colind. Un grup de tineri merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi stropesc cu agheasmă mare toți oamenii care le ies în cale, apoi îi colindă. Cei “iordăniţi” îi răsplătesc pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Și astăzi, sărbătoarea Sfântului Ion este considerată una plină de veselie. Este ultima zi de vacanță și concediu dedicate Sărbătorilor de iarnă, așa că românii profită și petrec împreună cu cei ce poartă acest nume sfânt.