Crăciunul este sărbătoarea creștină dedicată nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. Ea ține 3 zile, în fiecare an, pe 25, 26 și 27 decembrie. 

De peste 2000 de ani, oamenii sărbătoresc Crăciunul cu bucurie în suflet și în casă.

Astăzi, trăim vremuri dificile. Simțim criza financiară, suferim de boli nenumărate și avem războaie în lume. 

De aceea avem nevoie să ne deconectăm de la problemele vieții și să găsim motive de bucurie. 

Oamenii au devenit mai dezbinați…, iar prioritățile s-au cam schimbat. Din aceste cauze, ne simțim mai singuri și împovărați de probleme.

Nașterea Domnului vine anual să ne aducă împreună, cu bunătate și bucurie în suflete și în familie.

Colindele. Începând ziua de 25 decembrie și până la Bobotează (6 ianuarie), copiii umblă cu Steaua pe la ușile oamenilor. Prin acest colind, ei vestesc bucuria Nașterii Domnului. 

Tot în zilele de Crăciun are loc și Vicleimul sau Irozii. Este un moment teatral în care tinerii pun în scenă nașterea lui Hristos și șiretenia lui Irod care a poruncit uciderea pruncilor. 

Cele mai cunoscute colinde ce se cântă în ziua de Crăciun sunt: „Steaua sus răsare”, “O, ce veste minunată”, „Trei păstori se întâlniră” și “În oraşul Viflaim”.

De la Crăciun până la Anul Nou, grupuri de colindători umblă cu Capra. Jocul caprei reprezintă un scenariu al morții și renașterii. Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu lăutari, care acompaniază dansul. 

Bătrânii spun că la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde. Acest lucru aduce armonie între oameni și belșug în case și pe ogoare. 

Masa de Crăciun. Creștinii ortodocși merg la biserică, la Liturghie, în dimineața primei zile de Crăciun.  Cei ce s-au spovedit se împărtășesc și abia apoi se așază la masă cu familia.

Unii bătrâni spun că e bine să mâncăm pește la micul dejun, pentru a fi vioi în perioada ce urmează.  

Preparatele din carne de porc nu lipsesc de pe masa românilor: friptura de porc, piftia, toba, caltaboșul și cârnații. La aperitiv, se servește salata de bouef, iar  la desert, cozonacul este preferat de Crăciun.

Ce e bine să faci și ce să eviți în zilele de Crăciun

Prima zi de Crăciun. Bunicii îmi spuneau că nu este bine să te cerți sau bați cu cineva pentru că vei avea probleme de sănătate de-a lungul anului.

În dimineața de Crăciun, ar fi bine să puneți o nucă, o monedă şi ceva de argint în apă în care vă spălați, ca să fiți feriți de boli și să aveți câştiguri financiare. 

Seara, dați-vă cu usturoi pe frunte, la coate şi în genunchi, pentru a alunga duhurile rele. În satele maramureşene, oamenii ung cu usturoi și vitele şi uşile de la grajduri, pentru ca spiritele rele să nu ia laptele vacilor.

Ca să aveți noroc, pâinea trebuie să stea sub masă. Iar pe masă să așezăm grâul pe care l-ați pus la încolţit de Sf. Andrei. 

Pentru un an prosper, să nu lipsească plăcinta în care ați pus un ban, un inel şi un degetar. Cine găseşte bănuţul va avea noroc, cel care primeşte inelul va avea parte de o nuntă, iar cel care găsește degetarul va avea un an înfloritor.

Tricotatul, cusutul și spălatul de Crăciun aduce ghinion în casă.  

Dacă în ziua de Crăciun răstorni cutia cu chibrituri, dacă verşi vin pe masă sau dacă îţi ţiuie urechea, sunt semne de noroc pentru anul ce urmează.

Despre copiii născuți de Crăciun, bătrânii spun că vor fi călăuziți de noroc toată viaţa.

Cei care cred în farmece şi deochi pun în colţurile mesei usturoi şi seminţe de mac pentru protecția familiei.

Să nu vă lipsească crenguţele de vâsc din casă. Vâscul este considerat o plantă sacră, un simbol al norocului, al prosperității și al iubirii.  

De Crăciun, spun bătrânii, se deschide cerul. Cei buni îl văd pe Dumnezeu stând la masă cu îngerii şi sfinţii.

A doua zi de Crăciun – Soborul Maicii Domnului. Conform tradițiilor, pe data de 26 decembrie, are loc adunarea cerească, alături de adunarea pământească, în jurul Maicii Domnului.

De aceea, în această zi, sute de mii de creștini merg la Biserică pentru a se ruga pentru sănătatea, prosperitatea și fericirea lor și a celor dragi.

De asemenea, finii merg în vizită la nași cu daruri și un colac tradițional, trei sticle de vin, două sticle de țuică, patru pâini și diferite preparate tradiționale de Crăciun.

Odată ajunși la nași, finii trebuie să le sărute mâinile și să-i îmbrățișeze de trei ori, conform tradițiilor.

A treia zi de Crăciun – Sfântul Ștefan. Cei bolnavi și cei care se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sf. Ştefan în această zi.

În unele zone din Muntenia, se prepară „Pâinicile lui Ştefan”. Sunt niște pâinici rotunde, dintr-un aluat dulce, unse cu miere. Acestea amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sf. martir Ştefan. Ele sunt sfinţite la biserică și se împart copiilor săraci.

În această zi este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Toate aceste datini sunt moștenite din generație în generație. Ele reflectă valorile de credință și unitate ale acestui popor.

Tradițiile și superstițiile de Crăciun aduc adesea bucurie și emoții pozitive. Participarea la aceste obiceiuri aduce fericire și emoție specifice Crăciunului.

Unele superstiții alungă frica și vă dau sentimentul de siguranță și protecție.

Perioada Crăciunului marchează adesea sfârșitul unui an și începutul altuia. Prin aceste tradiții de Crăciun, oamenii găsesc învățăminte de la bătrâni și se pregătesc pentru un nou început.

Și dumneavoastră puteți încerca. Dacă pentru străbunii noștri au funcționat, pot avea rezultate. De aceea s-au păstrat de sute de ani și s-au transmis din generație în generație.